Ştiinta medicală consideră sau mai exact a considerat până de curând ca in orice sinuzită există un agent cauzal microbian; s-a acordat o atentie deosebită florei microbiene sinusale, dar numai in contextul bolilor inflamatorii (sinuzitele).

Nu a existat până de curand nici un interes legat de flora microbiană din sinusurile sănătoase, chiar s-a considerat a priori că lipsa bolii este egală cu lipsa microorganismelor in sinusuri. Aceasta până nu demult…

Ultimii ani au adus schimbari in tehnica de laborator medical, in metodele de detectie a microorganismelor. Aparitia metodelor moleculare, care detecteaza direct ADN-ul bacterian in secretiile nazale sau sinusale, fara cultivarea secretiilor pe medii de cultura, a dus la o schimbare a paradigmei.

Se stie acum că sinusurile paranazale sănătoase sunt departe de a fi sterile (1). Dimpotrivă, există, am putea spune, o bogătie de specii microbiene in sinusurile paranazale ale unui om sănătos.

Să definim cativa termeni :

Ce este microbiomul?

Este o comunitate diversa de microbi care există intr-un echilibru simbiotic delicat in interiorul organismului omenesc.

Ce sunt sinusurile paranazale?

Sunt cavitati naturale, existente la toti oamenii in interiorul oaselor fetei. Se numesc „paranazale” pentru că sunt situate in vecinatatea foselor nazale si comunică cu acestea prin orificii specifice de drenaj. Există patru perechi de sinusuri :

• două sinusuri maxilare, cate unul de-a dreapta si de-a stanga nasului, imediat sub orbite ;
• două sinusuri frontale deasupra foselor nazale ;
• sinusurile etmoidale formate din mai multe celule etmoidale dispuse din fata spre spate intre cele doua orbite si
• două sinusuri sfenoidale aflate chiar in centrul capului, in spatele foselor nazale ;

Ce este sinuzita?

Am auzit cu totii de sinuzita. Mai ales in sezonul rece, multe persoane se adreseaza medicului ORL pentru ca au „probleme cu sinusurile”. Sinuzita este inflamatia mucoasei sinusurilor paranazale, adică inflamatia membranei care tapeteaza sinusurile paranazale. Se manifesta in general prin dureri in zona fruntii si a oaselor fetei, nas infundat, secretie nazală.

Stiinta medicala pune pe primul plan agentul cauzal microbian in sinuzite

Stiinta medicala consideră sau mai exact considera până de curând, ca in orice sinuzita exista un agent cauzal microbian.

De aceea, pentru tratamentul sinuzitelor, mai ales al celor acute, se identifică mai intai microbul care se presupune ca a declansat inflamatia sinusurilor. Apoi se prescrie un tratament antibiotic care să combată acel microb specific.

Metoda clasică de identificare a microorganismelor, folosită continuu din vremea microbiologului francez Louis Pasteur până in zilele noastre, este cultura secretiilor pe medii specifice in laborator.

Concret, se recoltează secretie nazală care se insămanteaza in laborator pe o placuta Petri (mic vas de sticla specific, folosit in laboratoarele medicale) in care se afla un mediu de cultură specific (de obicei provenind din sange de bovine). Placuta Petri se introduce intr-un fel de incubator pentru a reproduce conditiile de temperatura din corpul omenesc. In cateva zile, pe mediul de cultură vor creşte una sau mai multe colonii microbiene. In functie de aspectul coloniilor respective, medicul de laborator identifică microbul/microbii care s-au dezvoltat. Folosind apoi antibiograma, se alege antibioticul care inactivează microbul/microbii gasiti.

Noi metode de identificare directa a ADN-ului bacterian in secretiile nazale sau sinusale

In ultimii ani, alte metode au aparut şi au luat amploare in tehnica de laborator : metodele moleculare, care nu necesita cultivarea secretiilor pe medii de cultura (aşa-numitele „no culture methods”), ci identifica direct ADN-ul bacterian prezent in secretiile testate. Cea mai folosită este metoda numita „16S rRNA sequencing”.

Studiile arată că peste 70% din bacteriile care populeaza corpul omenesc nu pot fi cultivate in laborator pentru că microclimatul existent in organism, propice creşterii acestor bacterii, nu poate fi reprodus in laborator (2). Nu e de mirare că in 10-45% din cazurile de sinuzită secretiile testate prin cultură in laborator dau rezultat negativ (nu se dezvolta nici un microb pe mediul de cultura in laborator) (3).

Mai multe studii (4) au comparat secretiile nazale ale oamenilor sănătoşi cu cele ale bolnavilor de sinuzită, folosind metoda sus-mentionata. Deşi in mod traditional sinusurile paranazale sănătoase erau considerate sterile (lipsite de microbi in starea lor normală), tehnicile de laborator noi au evidentiat o bogătie de tulpini bacteriene prezente in sinusurile oamenilor sănătoşi.

Incet-incet s-a conturat ideea ca există un microbiom sinusal, o floră bacteriană proprie a sinusurilor sănătoase, similară cu microbiomul intestinal.

Marca sănătatii este diversitatea si echilibrul florei microbiene : sinusurile paranazale sănătoase sunt populate cu o diversitate de colonii bacteriene aflate in echilibru unele cu altele. In sinusurile bolnave exista de obicei una sau două specii dominante de microorganisme, iar restul speciilor, deşi prezente, sunt slab reprezentate si reduse numeric. Diversitatea de tulpini bacteriene este semnul sănătatii, iar uniformitatea florei bacteriene sinusale este semnul patologiei.

Compozitia microbiomului sinusal

Diagnosticul molecular a arătat ca există numeroase specii bacteriene prezente in sinusurile paranazale la subiectii sănătoşi. Speciile bacteriene cele mai frecvent identificate au fost : Staphylococus epidermidis, Propionibacterium acnes, Staphylococus aureus si Corynebacterium tuberculostearicum. (1)

Referitor la Staphylococus aureus, alte studii au gasit ca el este mult mai frecvent la persoanele cu rinosinuzita cronica, pe cand la persoanele sanatoase el apare mult mai rar (5).

Interesant de ştiut este că in microbiomul sinusurilor sănătoase au fost identificati si germeni oportunisti ca : Streptococus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catharrhalis, inclusiv germeni anaerobi, dar in proportie relativa mica.

Rezultatele acestor studii arată că şi indivizii sănătosi sunt purtători ai speciilor bacteriene implicate in mod obişnuit in patologia rino-sinusală. Ceea ce face să difere starea de sănătate de starea de boala nu este atat prezenta anumitor germeni, considerati patogeni, ci abundenta lor relativa in interiorul microbiomului.

Administrarea probioticelor sinusale sub forma de spray/lavaj nazal

Aceste noi informatii au influentat metodele de tratament ale patologiei sinusale. La fel cum in bolile digestive se recomanda tot mai des probioticele digestive, la fel, in sinuzite, se recomandă probiotice specifice sinusurilor paranazale. Acestea se pot administra per os (ingestie pe cale bucală) sau pe cale nazala. Se foloseste un spray nazal care contine tulpinile probiotice sub forma lichida. Sau se poate face lavaj nazal cu ser fiziologic in care s-a dizolvat probioticul.

Există studii care evaluează pozitiv administrarea de probiotice pe cale nazală, sub forma de spray sau lavaj nazal (6). Tulpinile cele mai des mentionate in studii sunt bacterii Gram pozitive, din clasa Streptococilor alfa (S.mitis, S.sanguinis, S.oralis) si din clasa Lactobacillus (Lactobacilus sakei, Lactobacilus rhamnosus, Lactobacilus plantarus) (7).

Transplantul de microbiom rino-sinusal

Importanta percepută a microbiomului rino-sinusal este deja atat de mare, incat iată, există un studiu in curs (8), ale carui rezultate nu au fost inca comunicate ; studiul evalueaza rezultatele transplantului de microbiom rino-sinusal! In studiu sunt inclusi 30 subiecti.

Deşi transplantul in general este un lucru complicat, totuşi, transplantul de microbiom rino-sinusal este foarte simplu de realizat : se recoltează secreție rino-sinusala de la subiecți sănătoși, se amestecă cu ser fiziologic si se administrează intra-nazal, sub forma de lavaj rino-sinusal, la subiectii cu rino-sinuzită cronică.

Acest lucru poate părea hilar, având in vedere că recomandarea obișnuită este sa ne ferim de secrețiile nazale ale altor persoane! Aici însă transferul de secreții nazale are loc de la o persoana sănătoasa la o persoană cu sinuzită cronică.

Dacă adăugam puțin umor situației, când o persoană sănătoasa strănută in mijloacele de transport in comun spre exemplu, ea furnizează un transfer ad-hoc de microbiom rino-sinusal persoanelor din jur…. ceea ce nu poate fi chiar așa de rău….

Lăsand gluma la o parte, din toate ideile de mai sus să reținem:

• Nu totdeauna bacteriile sunt rele pentru noi! Iată că sănătatea nasului si a sinusurilor implica o mare varietate de microorganisme prezente, in echilibru unele cu altele ;
• Trăim o schimbare de paradigmă in domeniul infectiilor sinusale cronice : de la mult-prea-folositul tratament cu antibiotice, la tratamentul cu … probiotice !